„Adina Dabija aparţine rasei rare a autorilor care nu consimt să aducă ofrande nici idolului literaturii, nici idolului pieţei, respingând atât constrângerile «scolastice» ale unui canon formal, cât şi aplicarea cutarei reţete de succes. Se întâmpla însă, din când în când, să le iasă acestor rebeli cărţi cu adevarat vii, care ne reamintesc miza ontologică a scrisului. Combinând, de la sine, autoficţiunea cu insertul oniric şi fantastic – gen proxim: irealitatea imediată a lui Blecher, ezoterismul lui Eliade ori Cărtărescu –, romanul de mistere (ale Bucureştilor, fireşte) cu cel de aventuri în gheţurile nordului canadian, basmul cu transcrierea nemediată a realităţii lumii contemporane, Şaman recuperează (uneori de pe buza clişeului, dar cu atât mai spectaculos) şi resemnifică un traseu iniţiatic. Fără urmă de mimă. Netrucat. Convingător. Transmiţând o senzaţie de autenticitate chiar şi atunci când îţi spui că ai mai văzut «de astea». Adina Dabija ne oferă un roman de citit, la propriu, cu sufletul la gură.” (O. Nimigean)
